Drumul Generalului

Drumul lui Antonescu in Apuseni

Viraje, chei adânci și țâcle într-un decor de basm, o aventura în Munții Apuseni având ca și coleg de drum Împărăția lui Zamolxe. Rulează pe Drumul Generalului – un drum strategic construit in 1940 pentru a facilita accesul armatei române către Cluj.

Poți începe călătoria din Cluj Napoca spre Valea Someșului Rece. Odată ajuns în Măguri Răcătău un drum strâmt se deschide la dreapta.

Drumul a fost clădit manual de locuitorii cătunelor din zonă, în marea majoritate bătrâni, femei și copii la ordinul  generalului Ion Antonescu in 1940. Deși la vremea aceea piatra se transporta cu carul cu boi iar târnăcopul era principala unealtă de lucru, drumul de piatră a fost construit în trei ani.

Cunoscut ca Drumul Mareșalului, Drumul Generalului sau Drumul Robilor, vechiul drum de piatră este azi complet asfaltat.

Pornind dinspre Măguri Răcătău și urcând spre Mărișel,  ești acompaniat pe tot traseul de priveliști fermecătoare spre Valea Someșului Rece, Împărăția lui Zamolxe sau Defileul Răcătăului. Ascensiunea pana la 1250m în altitudine rulând pe coama muntelui îți oferă imaginea de care se bucură vulturii.

Călătoria pe motocicletă îți dă aici senzația că plutești deasupra crestelor munților Gilau. Peisaje uimitoare te însoțesc cu fiecare kilometru parcurs iar mirosul naturii nu te părăsește nici o secundă.

Culmi domoale acoperite de un verde crud deschid o priveliște neîmblânzită spre Defileul Răcătăului. Valea Răcătăului a format de-a lungul anilor un defileu adânc, unul dintre puținele defileuri sălbatice din Munții Apuseni. Traversarea lui este o aventură deoarece nu există drumuri sau poteci, iar deplasarea se poate face doar prin apă sau pe pietre.

Defileul a fost declarat zonă protejată încă din 1994 și include Împărăția lui Zamolxe – o rezervație zoologică ce cuprinde mai multe specii de animale.

Nu te lăsa furat în totalitate de spectacolul naturii. Virajele trebuie luate cu atenție. Drumul este îngust, fără refugii construite pentru puncte de belvedere sau în scopul înlesnirii traficului. Rar două vehicule pot trece unul pe lângă celălalt fără să fie nevoie să cedeze trecerea iar parapeții și indicatoarele lipsesc cu desăvârșire. Dacă găsești locul potrivit, oprește pe marginea drumului și bucură-te de tabloul pictat de zei.

Țâcla Gavrii – punct de belvedere

Oamenii locului numesc Țâcle stâncile ascuțite ale munților, iar terenul pe care se află Țâcla aparține familiei Gavra. De aceea locul este numit Țâcla Gavrii. Special la acest pisc este înălțimea amețitoare care te ademenește cu priveliști ce îți taie respirația.

În valea adâncă e Împărăția lui Zamolxis și a urșilor. Doar ei se încumetă să coboare stâncile.  Dacă vrei să accesezi punctul de belvedere Țâcla Gavrii întreabă oamenii locului și vor fi bucuroși sa te ghideze. Vei avea cca 20 minute de mers pe jos așa că ia cu tine încălțări comode și pune-ți ghetele moto în top box. 

Serpentine și lacuri cu priveliști captivante

Odată ajuns la intersecția cu drumul 107P, ține dreapta. Drumul continuă prin pădure rulând pe serpentine largi sau strâmte având în stânga lacul Tarnița. Chiar daca e o vreme călduroasă, vegetația abundentă îți ține răcoare. Atenție sporită la drum. În urma ploilor, numeroase secțiuni de drum pot fi acoperite parțial de nisip și pietriș, lucru care îți poate oferi surprize neplăcute.

Dacă timpul îți permite și mersul pe jos iți face plăcere, schimbă ghetele moto cu ceva mai comod și urcă la Piatra Lui Lucaci sau Piatra lui Dan. Priveliștile care îți e dat să le capturezi din aceste puncte de belvedere sunt captivante.

Continuă călătoria spre Cluj Napoca prin Valea Someșului Cald cu amintiri de pus în ramă și de păstrat în suflet.

Harta:

Detalii Tehnice:

Tip Drum: asfaltat
Distanta: Noul drum asfaltat Măguri Răcătău – Mărișel – 12 km. Restul distanței depinde de traseul ales de fiecare în parte.
Tip motocicleta: toate modelele de motociclete pot rula pe acest traseu
Acces: de la Cluj Napoca sau Turda
Durata: 1 sau 2 zile, în funcție de disponibilitate și activitățile pe care vrei să le faci în zonă.

Credit foto: Alex Palfi, Cabana Tarnita